Începutul
Oh, a fost minunat și amețitor în același timp!!! 😊
Am ales să începem în frumoasa zi de 13 august 2018 (cl 0 si cl I). De ce așa devreme? Tocmai ajunsesem în Tokyo de o lună și un pic și era o caniculă groaznică, de nu puteam ieși în nici un parc. Ce-i drept, nici nu știam să ajungem în vreun parc sau...oriunde. Și ne plictiseam. Știam că vom face școala acasa, asta era clar demult. Așa că, doar am așteptat să comandăm și să montăm mobila (când ne-am mutat, casa era goală, cu excepția mobilei de bucătărie). Și ... am dat startul.
Pregătirea
Înainte de a începe, evident că m-am pregătit destul de mult: am studiat programele naționale, am citit cărți de pedagogie Waldorf, am facut cunoștință cu școala democratică live (la Castel, în Ținutul Soarelui http://tinutul-soarelui.ro/), am făcut planificări, orare, materiale, câte și mai câte. Credeam că sunt pregătită. Dar nici n-aveam idee ce mă așteaptă. Nu știu nici acum de ce nu m-am mobilizat să lucrez cu cele mai evidente semne care îmi semnalizau cea mai mare problemă: Frica! Eram cuprinsă de panică. Nu partea tehnică mă speria, la aia excelam (chiar mai mult decât îmi era cu adevărat necesar), ci partea umană. O să mă asculte copiii? O să-mi recunoască autoritatea de profesor? O să priceapă că îs mama când le dau de mâncare și învățătoarea când stăm la birou? O să participe la activitățile mele distractive (pentru mine și/sau în imaginația mea)? Că dacă nu participă așa cum vreau eu, nu o să mai fie distractiv. etc...Ai auzit de legea atracției?
E cea mai amuzantă! Zice că îți atragi ceea ce simți :) Adică: simți frică? Atunci ești un minunat magnet pentru frică. Știam și eu de ea, dar vârtejul fricilor mele era așa de mare, că nu puteam scoate capul din ele. Când copiii nu mă ascultau, le atrageam atenția că dacă și la școală vor face așa, atunci eu nu mai fac nici o școală cu ei. (minunat bagaj conflictual le puneam în ghiozdan) Și, desigur, magnetul nu dădea greș niciodată.Bineînțeles, că trăiam mai multe emoții în același timp: entuziasm, bucurie imensă, munceam la pregătiri cu toată inima! Credeam că fac toate astea pentru ei, dar o făceam pentru mine. Lucru extrem de bun, de altfel, căci cu cât mă simțeam eu mai bine, cu atât mai multă stare de bine atrăgeam.
Prima zi de home-școală :)
 |
| Școala Cerului |
A fost minunat! Și eu, și soțul meu am fost acasă în acea zi de luni să ne vedem copiii în prima zi de școală. (Suna destul de amuzant acum.) Ei au fost super emoționați, mai ales M. care începea clasa 0 și și-a dorit așa de mult să fie școlar!
Au avut așa de multe lucruri de descoperit! Așa de mult entuziasm! Au admirat și explorat fiecare colțișor de cameră, spre bucuria mea :)
